Boulder la Fontainebleau
De obicei toamna in Ro incepe sa fie frig…frig pentru catarat. Numai ca foamea de stanca nu tine cont de temperaturi sau de anotimp…
Asa ca, ai doua alternative: stai cu mainile in san si papucii in dulap asteptand sa vina vara, sau pleci hai hui prin lume.
Cum? Pai…iei o harta, alegi o destinatie, scormonesti putin pe net, intrebi in stanga si in dreapta si …si pleci.
In acest Octombrie, pentru mine , Raluca si Florin, destinatia aleasa a fost Fontainebleau, la 60 km de Paris, zona cunoscuta ca fiind “ Mecca” celor care s-au indragostit de boulder.
Zis si facut, cu o luna inainte ne apuca febra pregatirilor, cumparam biletele de avion, rezervam camera la hotel ( reteaua Formula 1, ieftin si curat ) si platim avansul pentru inchirierea unei masini de la CDG.
19 Octombrie, trezirea la ora 3, aeroport, avion, Paris, masina, autostrada, pierdut drum (copilot aiurit, Cristina), regasit drum ( pilot neaiurit Raluca), Ecuelles (langa Fontainebleau ), cazare, check papuci, check saltele, bolovani.
M-as fi asteptat la orice, vazusem filmulete, poze, auzisem povesti, dar nu la ce am gasit : o padure fantastica, culori de toamna nebune, plaje de nisip ce se ascund printre copaci, mii de probleme de boulder. M-am simtit, in aceasta vacanta, ca un copil in magazinul de dulciuri. Nu stii ce sa alegi, la ce sa te opresti, ce sa mai cateri: fetze cazute, surplombe, traversee, scurse, intepate, bolovani de 2 metri si de sapte metri…Nu cred ca iti ajunge o viata pentru a intelege Bleau.
Ne propusesem 1 zi de pauza la fiecare 2 zile de catarat, dar nu ne-am indurat, am fost 1 singura zi in Paris si ne-am mai rupt o dimineata pentru a vizita castelul Fontainebleau…in rest, seara , la un pahar de vin rosu de pe valea Rhonului, ne tratam degetele fara piele cu tot “armamentul” din dotare: Climb On si Cica B5 , sa mai rezistam inca o zi.
Nu are rost sa intru in detalii despre grade, sau zone, toate informatiile de care ai nevoie pot fi gasite pe www.bleau.info . Zonele sunt bine marcate, culorile (modul de cotare in Bleau) sunt vizibile, exista circuite si probleme pentru toate gusturile, de la foarte usoare la cele de-a dreptul extraterestre. Noi am fost in 95.2, Cul de Chien, Elephant, Damme Jouanne si Bas Cuvier.
Pot sa spun ca am catarat tot ce ne-am dorit, ca ne-am simtit fantastic si ca sigur vom recidiva.
Cat despre Franta, satele din provincie sunt de-a dreptul delicioase, patiseria este ilegal de buna, iar muzica neasteptat de simaptica (noi ne-am indragostit de Oui FM care ne-a insotit in masina din prima zi pana la plecare ).
Cam atat, ar fi multe de spus, dar nu pot condensa in cateva randuri tot ceea ce am simtit acolo. Astept sa vina primavara ca sa ma intorc…
Cristina ( Elf )
Un articol scris de Cristina Ioan ( Elf ), poze deasemenea.
Asteptam povestile lui Marius Luca de la Albaracin (Spania) si Cresciano (Elvetia)